Dacă ai diabet și urmează o investigație care cere post alimentar, planul de medicație și de monitorizare trebuie stabilit în prealabil cu medicul care te tratează. Postul, mai ales împreună cu insulina sau cu alte medicamente care scad glicemia, poate duce la hipoglicemie, adică o scădere periculoasă a zahărului din sânge. De aceea nu omiți, nu reduci și nu iei medicamentele la întâmplare: ceri o schemă scrisă, programezi examinarea pe cât posibil dimineața și îți măsori glicemia mai des.
Ce este hipoglicemia și cum o recunoști?
Hipoglicemia înseamnă o glicemie prea mică. Semnele pot include tremurături, transpirații reci, foame bruscă, palpitații, amețeală, iritabilitate, confuzie, dureri de cap, vedere încețoșată, slăbiciune. La unele persoane, mai ales după ani de diabet, semnele de avertizare pot fi atenuate. Dacă nu este tratată, hipoglicemia poate duce la pierderea cunoștinței. De aceea, înainte de o investigație cu post, e util să știi cum reacționezi tu și ce ai de făcut dacă apar simptomele.
De ce este diferit postul când ai diabet?
La o persoană fără diabet, organismul își reglează singur glicemia în timpul postului. La o persoană care ia insulină sau anumite medicamente orale, această reglare poate fi dată peste cap: dacă medicamentul acționează, dar nu intră mâncare, glicemia poate scădea mult. Pe de altă parte, omiterea medicației poate duce la hiperglicemie. De aceea, regulile obișnuite pentru post nu se aplică automat și nu se ghicesc. Planul se adaptează tipului de diabet, tratamentului, orei programării și tipului de investigație.
Cu cine discut planul și când?
Cu medicul diabetolog sau cu medicul care îți prescrie tratamentul, imediat ce primești programarea, nu în seara dinainte. Spune-i ce investigație urmează, la ce oră, cât durează postul și dacă se folosește sedarea. El îți poate spune ce medicamente iei sau nu, în ce doză și la ce oră. Cere indicațiile în scris. Clinica unde faci investigația trebuie și ea să știe că ai diabet și ce tratament urmezi. Materialul despre diabetul și pregătirea pentru investigații, cu post și insulină detaliază pe larg aceste aspecte.
Cum organizez ziua investigației?
Dacă se poate, cere o programare dimineața devreme, pentru ca perioada de post să fie cât mai scurtă. Întreabă dacă poți ajunge cu aparatul de măsurat glicemia și cu surse de zahăr cu absorbție rapidă. Ia cu tine medicamentele, insulina și accesoriile, într-o geantă. Măsoară glicemia înainte de plecare, înainte de examinare și după, apoi notează valorile. Anunță personalul că ai diabet, imediat la sosire, și spune când ai luat ultima doză. Dacă te simți rău în timpul așteptării, spune imediat, nu aștepta rândul.
Ce fac dacă glicemia scade în timpul postului?
Dacă ai simptome de hipoglicemie sau valori mici, urmează planul stabilit cu medicul tău, care include de obicei consumul unei cantități mici de carbohidrați cu absorbție rapidă, apoi remăsurarea după un interval. Anunță echipa clinicii, pentru că investigația poate fi amânată sau adaptată. Dacă ești inconștient sau nu poți înghiți în siguranță, nu ți se dă nimic pe gură și se cheamă ajutor medical. Dacă ai o persoană apropiată, învață-o să recunoască semnele și să știe ce are de făcut.
Mulți pacienți se întreabă dacă pot amâna investigația. Răspunsul depinde de urgență: o examinare importantă, cerută de medic, nu se amână din comoditate, dar se poate reprograma dacă glicemia este nesigură sau dacă ești bolnav. Cel mai bun mod de a evita asta este să ții un control bun al diabetului în zilele dinainte, să măsori mai des glicemia și să te odihnești.
Ce se întâmplă dacă glicemia este prea mare?
Glicemia ridicată poate apărea dacă ai omis medicația, dacă ești stresat, bolnav sau dacă ai luat o doză insuficientă. Valori mult crescute, cu sete mare, urinări dese, greață, vărsături sau respirație accelerată, trebuie raportate medicului. Unele proceduri se amână dacă glicemia este foarte mare. Nu corecta singur cu doze suplimentare, în afara regulilor stabilite de medic.
Sunt probleme speciale la sedare sau la contrast?
Sedarea cere un post strict și poate afecta capacitatea de a recunoaște simptomele hipoglicemiei, motiv pentru care monitorizarea este atentă. Unele medicamente pentru diabet se opresc temporar înainte de investigațiile cu substanță de contrast sau înainte de anumite proceduri, dar numai la indicația medicului. Funcția rinichilor contează în special. Nu opri nimic pe cont propriu.
Ce pot face familia și prietenii?
O persoană apropiată poate fi de mare ajutor. Poate ține minte planul scris, poate verifica orele la care trebuie luat medicamentul și poate observa semnele unei hipoglicemii înainte ca pacientul însuși să le sesizeze. Dacă ești însoțit, arată-i unde ții sursa de zahăr rapid și explică-i ce să facă dacă te simți rău. În cazul copiilor cu diabet, părinții coordonează totul cu echipa pediatrică, iar clinica trebuie anunțată din timp pentru a organiza programarea la o oră potrivită și pentru a permite gustări sau măsurări atunci când este necesar.
Nu ezita să soliciți acomodări rezonabile: o programare dimineața, un loc de așteptare în care poți măsura glicemia sau o pauză scurtă dacă te simți rău. Echipele medicale au întâlnit astfel de cereri și, în general, le îndeplinesc cu înțelegere.
Cum reiau alimentația și tratamentul după?
După investigație, reiei mesele conform recomandărilor primite, de preferat la scurt timp după terminarea examinării și după ce ai verificat glicemia. Reiei medicația așa cum ți-a spus medicul, nu după ureche. Dacă ai primit sedare, ai nevoie de însoțitor, iar monitorizarea glicemiei continuă în primele ore. Dacă apar vărsături sau nu poți mânca, anunță medicul, pentru că tratamentul trebuie ajustat.
Pentru ghiduri despre pregătirea pentru diferite investigații, poți consulta categoria dedicată pregătirii. Fiecare om cu diabet are un plan propriu, iar acela se stabilește exclusiv cu echipa medicală care îl îngrijește.
