Cea mai veche metodă de a verifica dacă cineva a înțeles ceva este să îl pui să o explice cuiva care nu e de acord. Nu funcționează doar în drept. Funcționează oriunde există o teză care poate fi atacată.
Asociația Cafeneaua Faptelor Bune a construit programul „Avocat pentru o zi" exact pe acest principiu, iar ediția 2026–2027 începe odată cu anul universitar.
Programul este organizat de Asociația Cafeneaua Faptelor Bune – Centru de educație juridică și practică profesională, în parteneriat cu Societatea Civilă de Avocați Todeancă și Asociații.
De ce confruntarea predă mai mult decât expunerea
Într-un curs, informația circulă într-o singură direcție. Studentul o primește, o reține, o reproduce. Procesul este eficient pentru acumulare și aproape inutil pentru judecată, pentru că nimic din el nu îl obligă pe student să aleagă.
Confruntarea schimbă complet situația. Când doi oameni primesc același set de fapte și trebuie să ajungă la concluzii opuse, amândoi descoperă în câteva ore ce nu știau. Nu pentru că le spune cineva, ci pentru că celălalt le arată – atacând exact punctul pe care îl credeau solid.
Acesta este mecanismul central al programului nostru.
Cum l-am construit
Fiecare serie are opt participanți, împărțiți în două cabinete simulate. Cele două cabinete primesc același dosar, din poziții adverse, și lucrează trei săptămâni una împotriva celeilalte.
Metoda de evaluare este publică: cele zece criterii de punctaj pot fi consultate înainte de înscriere.
Săptămâna 1 – faptele. Fiecare echipă analizează dosarul, identifică probele relevante și redactează actele. La finalul săptămânii, cabinetele fac schimb de documente. Este momentul în care participanții înțeleg prima dată că un act juridic nu se scrie pentru profesor, ci pentru un cititor ostil.
Săptămâna 2 – strategia. Fiecare echipă își construiește planul pornind de la ce a aflat din actele adversarului, iar între timp participanții merg să observe o ședință publică la una dintre instanțele din București. Observarea nu este decorativă: este singurul mod de a vedea cât de puțin seamănă o pledoarie reală cu una imaginată.
Săptămâna 3 – pledoaria. Se pregătește argumentarea finală, iar la sediul asociației din Str. Labirint 205 are loc procesul simulat. Juriul este format din avocați din societatea civilă parteneră, Societatea Civilă de Avocați Todeancă și Asociații, și din invitați din afară, pe care nu îi anunțăm dinainte.
Elementul surpriză din juriu are o justificare pedagogică simplă. Un student care își pregătește pledoaria pentru un public cunoscut optimizează pentru acel public. Unul care nu știe cine va asculta este obligat să optimizeze pentru argument.
Diviziunea muncii ca metodă de învățare
În fiecare cabinet există patru roluri, care urmează etapele reale ale unui dosar:
• paralegal – analiza faptelor, a dosarului și a probelor (recomandat anului I)
• jurist – cercetare legislativă și de jurisprudență (anul II)
• avocat consultant – redactarea actelor juridice (anul III)
• avocat pledant – strategie și pledoarie (anul IV)
Recomandările pe ani sunt orientative. Un student de anul II care vrea să pledeze poate pleda, cu condiția ca echipa să fie de acord.
Diviziunea aceasta produce un efect pe care expunerea clasică nu îl poate produce. Fiecare participant înțelege nu doar ce face el, ci de ce are nevoie colegul lui de ceea ce face el. Paralegalul din anul I află, concret, de ce pledantul îi cere o anumită probă. Pledantul din anul IV află cât de fragilă devine pledoaria lui când analiza faptelor a fost superficială.
Evaluarea
Selecția și evaluarea se fac pe o fișă de punctaj cu zece criterii, fiecare notat de la 1 la 10: compoziția echipei, analiza cazului, actele redactate, strategia, lucrul în echipă, înțelegerea cauzei, argumentarea, temeiurile invocate și reacția la întrebări.
Ultimul criteriu este cel mai greu de pregătit și cel mai revelator. Un argument scris poate fi șlefuit la nesfârșit. Un răspuns la o întrebare neașteptată arată dacă participantul chiar a înțeles cauza sau doar a memorat un traseu.
Condiții de participare
Programul este deschis studenților din orice an și de la orice facultate de Drept, individual sau în echipe de 2–4 colegi. Nu ne uităm la medii: căutăm curiozitate, mod de gândire și implicare, iar la interviu preferăm răspunsurile sincere celor perfecte.
Sunt 8 locuri pe serie și 100 de locuri în sezonul complet, cu maximum 9 participanți lunar. Taxa de participare este de 249 de lei și se achită doar de candidații selectați. Pe fiecare serie acordăm o bursă socială care acoperă integral taxa, cerută confidențial la interviul de după înscriere.
Ce rămâne după
Caiet al avocatului stagiar numerotat de la 001 la 100, feedback de la avocatul coordonator pe tot parcursul programului, distincție de progres și diplomă de participare. Echipa câștigătoare petrece o zi de lucru în societatea civilă de avocați parteneră.
Ce se întâmplă cu greșeala
Într-un sistem de evaluare clasic, greșeala are un cost și niciun beneficiu. Studentul învață, logic, să o evite – inclusiv evitând situațiile în care ar putea apărea.
În programul nostru, greșeala este materialul principal de lucru. Un act prost redactat devine, în momentul schimbului de documente, exact lucrul pe care echipa adversă îl atacă, iar autorul lui vede în timp real ce anume nu a funcționat și de ce. Nu i se spune. Vede.
Avocatul coordonator intervine pe parcurs, nu la final. O decizie de strategie greșită luată în a doua săptămână se discută în a doua săptămână, cât mai poate fi corectată. Feedbackul care vine după procesul simulat este util pentru data viitoare; cel care vine în timpul lucrului este util acum.
Observarea ca metodă, nu ca excursie
În a doua săptămână, participanții merg să observe o ședință publică la una dintre instanțele din București. Momentul este ales deliberat: după ce fiecare echipă a făcut primele alegeri de strategie, dar înainte să le finalizeze.
Efectul este aproape invariabil același. Participanții își dau seama cât de puțin încape într-o pledoarie reală, cât de mult din ceea ce pregătiseră nu ar avea loc, și cât de diferit sună un argument spus față de unul scris. Întorși de acolo, majoritatea își rescriu planul.
Dacă observarea ar fi plasată la început, ar fi o lecție despre proceduri. Plasată la mijloc, devine o lecție despre propriile alegeri.
Mărturii din ediția 2025
Programul a mai rulat o dată, într-un format de cinci săptămâni care se adresa exclusiv studenților din anul IV și care includea o zi de prezență într-o instanță reală. Formatul actual, de trei săptămâni, se încheie cu un proces simulat la sediul asociației.
Lidia, participantă la ediția 2025: „Emoția și încrederea pe care o simți în momentul în care ești în fața instanței și știi foarte bine ceea ce ai de făcut nu se compară cu nimic."
Ovidiu, participant la ediția 2025: „Am obținut chiar și un termen la care sper că voi fi prezent chiar ca avocat pentru că mă gândesc serios să promovez examenul de intrare în profesie."
Ce descriu amândoi nu este sala în sine, ci siguranța de a ști ce ai de făcut în ea. Aceasta se construiește în cele trei săptămâni de dinainte, iar ele au rămas neschimbate.
Ce rămâne scris
Fiecare participant primește un caiet al avocatului stagiar, numerotat de la 001 la 100, în care rămâne tot ce a redactat pe parcursul celor trei săptămâni.
Numerotarea nu este un detaliu de marketing. Caietul 037 aparține unei singure persoane și conține o urmă a felului în care gândea acea persoană într-un moment anume al formării ei. La finalul facultății, un absolvent de Drept are, de regulă, note de curs și o diplomă. Un portofoliu de documente proprii, comentate de un profesionist, este un obiect rar.
Regulamentul, criteriile de selecție și înscrierea sunt pe programul de practică juridică Avocat pentru o zi.
