Sari la conținut

Cu o privire aspră, descoperim adevăruri adânci în marea cunoașterii

Sport

Încălzirea înainte de antrenament: ce faci în zece minute

Încălzirea înainte de antrenament cu mișcări dinamice într-o sală de sport

Încălzirea înainte de antrenament este o serie de mișcări ușoare, de cinci până la zece minute, care ridică treptat temperatura mușchilor, pregătesc articulațiile și cresc ritmul inimii. Ea scade riscul de întinderi și te ajută să începi partea principală a sesiunii cu mișcări mai precise și mai puternice.

Se vorbește mult despre ea și se respectă puțin. Cei mai mulți oameni care fac sport după serviciu intră direct în efort, cu mușchii încă înțepeniți de la birou. Efectul se vede în primele minute, când totul pare greu, iar după aceea, la întoarcere acasă, în senzația de rigiditate. Zece minute în plus la început schimbă mult experiența.

De ce are sens încălzirea?

Mușchiul rece este mai puțin elastic și răspunde mai greu. Când temperatura lui crește, fibrele se contractă mai repede, sângele ajunge mai bine la țesuturi, iar lichidul din articulații devine mai fluid. Sistemul nervos, la rândul lui, își activează mai bine legăturile dintre creier și mușchi, ceea ce înseamnă coordonare mai bună.

Nu există o garanție că încălzirea elimină orice accidentare, iar cine promite asta exagerează. Ce se poate spune cu încredere este că o pregătire gradată reduce șansele ca un mușchi neobișnuit cu efortul să cedeze la prima mișcare bruscă. Contează și ca pregătire mentală: cele câteva minute te mută din ritmul zilei în ritmul antrenamentului.

Care sunt pașii unei încălziri complete?

O încălzire bună are trei etape, în ordinea de mai jos. Poți să le adaptezi după sportul practicat, dar ordinea rămâne aceeași: de la general la specific.

  1. Activarea generală (2-3 minute): mers vioi, pedalat ușor, sărit coarda sau alergare ușoară pe loc, cât să te transpiri puțin și să respiri mai adânc.
  2. Mobilitatea articulațiilor (3-4 minute): cercuri cu umerii, cu brațele și cu șoldurile, rotiri ale gleznelor, înclinări ale trunchiului, genuflexiuni cu amplitudine mică.
  3. Pregătirea specifică (2-3 minute): versiuni mai ușoare ale mișcărilor din antrenament, de exemplu câteva serii de fandări fără greutate înainte de exerciții cu haltere sau câteva accelerări scurte înainte de alergare rapidă.

Pentru un antrenament de forță, ultima etapă poate include seturi de aclimatizare: primul set cu o greutate de jumătate din cea de lucru, al doilea cu trei sferturi și abia apoi cel principal. Pentru alergare, ultima etapă înseamnă patru-cinci pași mai rapizi, de câteva zeci de metri, cu pauze de mers între ei.

Un exemplu simplu pentru o sesiune de forță în sala de acasă: începi cu trei minute de mers pe loc și cercuri largi cu brațele, treci la zece genuflexiuni lente cu mâinile întinse în față, faci apoi opt flotări cu mâinile pe un blat de masă și închei cu douăzeci de secunde de planșă ușoară. În total sunt cam opt minute, iar mușchii mari au primit deja un semnal clar că urmează efort. Dacă faci același lucru de fiecare dată, corpul învață succesiunea și intră mai repede în ritm.

Întinderile statice se fac înainte sau după efort?

Întinderile statice, în care menții o poziție douăzeci-treizeci de secunde, sunt utile pentru flexibilitate, dar nu sunt cea mai bună alegere ca prim pas al încălzirii. Menținute mult timp înainte de un efort care cere forță sau viteză, ele pot scădea temporar puterea mușchiului. Pentru început sunt mai potrivite mișcările dinamice, adică întinderi făcute în mișcare, cu balans controlat.

Întinderile statice își găsesc locul după antrenament sau într-o sesiune separată de mobilitate, seara. Atunci mușchii sunt calzi, iar corpul este pregătit să se relaxeze. Un obicei simplu: dinamic înainte, static după.

Cum o adaptezi la timpul pe care îl ai?

Când ai doar cinci minute, alege patru mișcări care implică cele mai mari grupe de mușchi: mers vioi sau sărituri ușoare, cercuri cu brațele, genuflexiuni fără greutate și fandări în mers. Când ai zece minute, adaugă mobilitate pentru zona pe care urmează s-o lucrezi. Dacă faci judo, dans, tenis sau fotbal, încălzirea include mișcări specifice sportului, fiindcă și mușchii mici ai gleznelor și ai pumnilor trebuie pregătiți.

Frigul cere mai mult timp, iar căldura mai puțin. Iarna, când ieși dintr-un apartament încălzit într-o sală sau pe un teren, adaugă trei-cinci minute și păstrează o bluză suplimentară pe tine până transpiri. Vara, atenția se mută pe apă: câteva înghițituri înainte și un loc la umbră pentru pauze.

Pentru copii, încălzirea poate fi un joc scurt cu mingea sau o ștafetă. Un exemplu de pregătire adaptată vârstei apare și în povestea despre judo apropiat de copii, unde orice lecție începe cu mișcare ușoară înainte de tehnici.

Ce greșeli strică o încălzire bună?

  • Încălzirea prea lungă și obositoare, care îți consumă energia pentru antrenamentul propriu-zis.
  • Sărirea ei de tot, când ești grăbit, mai ales în zilele reci.
  • Întinderile forțate pe mușchi reci, cu balans brusc, care duc la microleziuni.
  • Folosirea acelorași mișcări, indiferent de sport sau de zona care urmează să fie lucrată.

Dacă simți că nu ai timp, scurtează antrenamentul, nu încălzirea. O sesiune de treizeci de minute bine pregătită valorează mai mult decât una de patruzeci, începută pe rece. Cine vrea să reia mișcarea după o perioadă aglomerată poate lega ideea de întoarcerea la mișcare fără cheltuieli mari, unde zece minute de încălzire fac deja parte din plan.

Rămân de actualitate

Ne vedem la următorul articol. Înapoi sus ↑