Sari la conținut

Cu o privire aspră, descoperim adevăruri adânci în marea cunoașterii

Sănătate

Măsurarea tensiunii arteriale acasă: pași și greșeli frecvente

Tensiometru cu manșetă pe braț, folosit pentru măsurarea tensiunii arteriale acasă

Măsurarea tensiunii arteriale acasă dă un rezultat de încredere atunci când stai așezat și liniștit cinci minute, ții brațul sprijinit la nivelul inimii și faci două citiri la un interval de un minut sau două. Fără acești pași, aparatul poate arăta cifre care te sperie degeaba sau, mai rău, te liniștesc fără motiv.

Tensiunea arterială este presiunea cu care sângele apasă pe pereții arterelor. Se notează cu două cifre: prima, tensiunea sistolică, este presiunea din momentul în care inima se contractă; a doua, diastolică, este cea dintre bătăi, când inima se relaxează. Se exprimă în milimetri de mercur (mmHg), de exemplu 120/80. Valoarea se schimbă de la o oră la alta, cu efortul, cu emoția, cu cafeaua, cu ora din zi, de aceea o singură măsurătoare spune puțin.

De ce merită să-ți măsori tensiunea acasă?

În cabinet, la unii oameni, tensiunea crește doar pentru că sunt emoționați în fața medicului. Specialiștii numesc fenomenul efectul de halat alb. Există și situația inversă: tensiunea e normală la consultație, dar crescută acasă, seara sau dimineața. Un jurnal de măsurători făcute în condiții bune oferă medicului o imagine mult mai fidelă decât o singură cifră din cabinet.

Pentru cine ia deja tratament, jurnalul arată dacă medicamentele își fac treaba. Pentru cine nu ia, el poate depista devreme o problemă, înainte să dea simptome. Hipertensiunea este numită uneori boala tăcută tocmai pentru că poate exista ani buni fără semne. Despre prevenția bolilor de inimă se vorbește tot mai mult, iar o întâlnire cu un cardiolog, de felul celei prezentate în materialul despre prevenția cardiovasculară și primul ajutor, arată cât de mult contează obiceiurile mici.

Cum îți alegi aparatul?

Pentru uz casnic, cele mai practice sunt aparatele automate cu manșetă pe braț. Cele de încheietură sunt comode, dar mai sensibile la poziție, deci mai ușor de greșit. Câteva criterii simple:

  • alege aparate validate clinic, lucru menționat de producător sau pe site-urile de specialitate;
  • verifică mărimea manșetei: una prea mică dă valori false mari, una prea largă dă valori prea mici; măsoară circumferința brațului și compară cu tabelul de pe cutie;
  • preferă un ecran cu cifre mari, dacă îl folosesc vârstnici;
  • aparatul ar trebui comparat cu cel din cabinet, o dată, la o vizită la medic.

Cum măsori corect, pas cu pas?

  1. Pregătirea. Cu cel puțin 30 de minute înainte nu bei cafea, nu fumezi, nu faci efort. Mergi la baie înainte, pentru că vezica plină poate ridica puțin valorile.
  2. Poziția. Stai pe un scaun cu spătar, cu spatele sprijinit, picioarele pe podea, necroșetate. Nu vorbi în timpul măsurării.
  3. Pauza. Odihnește-te liniștit cinci minute înainte de prima citire.
  4. Brațul. Sprijină-l pe masă, cu manșeta la înălțimea inimii, direct pe piele, nu peste mâneca groasă.
  5. Două citiri. Fă două măsurători, la un minut sau două distanță, și notează ambele valori, cu data și ora.
  6. Același braț, aceleași ore. De obicei se recomandă dimineața, înainte de medicamente, și seara, timp de câteva zile consecutive, la indicația medicului.

Ce valori sunt considerate normale?

Reperele variază în funcție de ghidurile folosite și de situația fiecărui pacient, așa că nu le interpreta singur ca verdict. În linii mari, pentru un adult, valorile de cabinet sub 120/80 sunt considerate optime, iar cele repetate de 140/90 sau mai mari sunt considerate hipertensiune. Pentru măsurătorile de acasă pragul este puțin mai jos, în jur de 135/85. Un singur rezultat ridicat nu înseamnă boală, dar un șir de rezultate ridicate înseamnă că ai de discutat cu medicul.

Ce greșeli faci fără să-ți dai seama?

Cea mai frecventă este să măsori în grabă, imediat după urcatul scărilor sau după o ceartă. Urmează manșeta pusă peste haine, brațul atârnat în loc să fie sprijinit, picioarele încrucișate, vorbitul sau uitatul la telefon în timpul măsurării. Unii oameni repetă măsurarea de zece ori, până obțin o cifră care le place; asta nu ajută pe nimeni. Alții se sperie la prima valoare mare și măsoară din nou, sub stres, iar cifrele urcă și mai mult.

Un alt capăt este neglijența: aparatul uitat în dulap ani de zile, cu baterii vechi. O dată pe an merită să verifici dacă funcționează corect, de preferat comparând cu aparatul medicului.

Când te adresezi medicului?

Cere o programare dacă valorile de acasă sunt constant peste pragurile menționate sau dacă variază foarte mult de la o zi la alta. Mergi urgent, fără să mai aștepți, dacă ai o valoare foarte mare însoțită de durere în piept, lipsă de aer, slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau de vedere. Somnul insuficient și stresul cronic cresc și ele cifrele, de aceea merită să te uiți și la somnul pe care îl ai, nu doar la aparat.

Întrebări frecvente

La ce oră e cel mai bine să-mi măsor tensiunea?

De obicei dimineața, la o oră după trezire și înainte de medicamente, și seara, înainte de masă. Important este să păstrezi aceleași ore.

Pot măsura tensiunea după cafea?

Mai bine nu. Cafeaua și fumatul pot ridica temporar valorile, deci așteaptă cel puțin o jumătate de oră.

Contează la care braț măsor?

La prima utilizare măsoară pe ambele brațe și folosește apoi brațul cu valorile mai mari, dacă diferența este constantă. Dacă diferența e mare, spune-i medicului.

Rămân de actualitate

Ne vedem la următorul articol. Înapoi sus ↑